Melbourne International Peace Concert

Last week I attended the first Melbourne International Peace Concert, where I presented the MelbPeace Award of Appreciation and Recognition with Mr. John Bellavance, Chairman of the Victoria Peace Council and Vice-President of the Universal Peace Federation Australia, to Rev John Izvernariu for his work for peace building work in the community. Many thanks to Ambassador for Peace, Mr Adeniyi Ekine (L), for a fantastic event!

Mărturie, Sora Vitoria S.

A fost odată ca niciodată…

…Și iată că toate lucrurile s-au făcut noi…

Niciodată nu e prea târziu să începem o nouă pagină a vieţii.

Viaţa mea din trecut, pusă într-un pachet, arată cam aşa:

Am venit în Australia în anul 2000 cu soţul meu. La început am trăit pe străzi, aveam datorii mari, apoi probleme în familie (soţul mă înşela), am început să lucrez să plătesc datoriile. Soţul meu a devenit alcoolic, au apărut certurile și violența în familia noastră. Apoi divorţ, depresie, insomnie, am început să consum şi eu alcool tot mai mult. Consumul de ţigări a devenit o obișnuință, ceva normal. Deşi am fost botezată în biserica baptistă în 2012, nu am putut să mă las de fumat. Am încercat de multe ori, am redus tot mai mult în fiecare zi. Pentru mine renunţarea la alcool a fost mai ușoară, mai ales văzând ce a făcut alcoolul din fostul meu soţ. Totuși, când eram descurajată, din când în când în viaţă, am recurs, cu părere de rău spun, la alcool.

Încă înainte de botez, rugăciunea era parte din viaţa mea de fiecare zi fiind creştină ortodoxă, dar nu practicam postul pentru viaţa personală. Acest aspect din viaţa creştină îmi era necunoscut deşi citisem în Biblie despre post. Ştiam că postul este întoarcerea înspre Dumnezeu cu toată inima, dar eu eram satisfăcută cu viaţa mea de credinţă, mergeam la biserică şi citeam Biblia. Eram conștientă de păcatele din viaţa mea, dar m-am gândit că prin rugăciune şi trecerea timpului voi scăpa de ele. Da… de unele am putut să mă las singură. Am fost pozitivă şi mă încredeam în priceperea şi puterea mea. Alte lucruri negative ce erau în viaţa mea credeam că fac parte din caracterul meu.

La începutul lui 2015 am trecut printr-o încercare, operaţie la spate. Mi-a fost greu dar, cu ajutorul lui Dumnezeu şi a unei prietene, din punct de vedere fizic m-am recuperat destul de bine. În aprilie 2015 un grup mic de surori au sărit în ajutor cu rugăciune şi post, pentru o problemă care mă consuma mult. Am avut dorinţa să fac şi eu parte din grup. Dumnezeu a răspuns la rugăciune şi am avut o bucurie mare. A fost o încurajare pentru mine şi am avut dorinţa să continui cu postul împreună cu grupul pentru mulţi alţi oameni.

Totul părea că merge bine dar Satana nu doarme şi plănuia un atac în punctele mele slabe. Singură acasă, fără prea multă activitate, fără mult contact cu oamenii, am căzut într-o stare emoţională, mintală, imposibil de suportat. Am căzut din nou în depresie. Încercam să citesc Biblia dar nu înţelegeam nimic, nu mă puteam concentra şi nu mă puteam ruga. Simţeam că mintea nu mă ajută. Nu am vrut să spun la nimeni, nu eram obişnuită să spun problemele mele emoţionale sau trecutul meu la vreo persoană. Am crezut că am înnebunit şi am vrut să îmi iau viaţa; am recurs iarăși la alcool. O prietenă, şi soră în Cristos, a observat că ceva mă macină şi nu am pace. A zis că ţine post şi rugăciune pentru mine. Prin multe conversaţii şi rugăciune mi-a ajutat să îmi recunosc problemele mele nerezolvate din trecut. Am învăţat că nu îmi pierdeam minţile ci acesta era un nou atac al celui rău, era o luptă spirituală pentru viaţa mea. Am învăţat cum să îmi aduc fiecare problemă nerezolvată înaintea Domnului.

Atunci a început şcoala creştină pentru mine, a fost o trezire spirituală. Îmi era ruşine de mine, m-am văzut păcătoasă şi ştiam că nu pot să trăiesc aşa. Am vrut să mă pocăiesc cu adevărat şi am realizat că nu pot singură. Am cerut grupului să mă pună şi pe mine pe lista noastră de rugăciune şi post. De atunci m-am simţit eliberată şi credinţa mea în Domnul a crescut. Știu că satan va mai încerca să mă atace dar trebuie să fiu tare şi să cer ajutor în rugăciune. În urmă cu două luni am trecut din nou printr-o încercare mare dar slavă Domnului că El a biruit firea mea. Nu m-am întors la vechile mele obiceiuri de-a birui încercarea – alcoolul, ci, din contră, m-am rugat mai mult şi am aşteptat ca Domnul să mă ridice. Mai am multe de învăţat şi doresc să fiu mereu biruitoare în lupta spirituală.

Aş vrea să încurajez pe orişicine care are probleme de depresie, diferite adicţii sau alte stări emoţionale nerezolvate, că este doar Unul singur care le poate lua, Domnul Isus Cristos.

Proiectul guvernamental: „ȘCOALA ÎN SIGURANȚĂ”

Daniela Ion, membră a Women Lawyers of W. A.

Orice părinte sau persoană care aude de proiectul guvernamental  numit „Școala în siguranță” se gândește la un plan care prevede asigurarea  unui climat lipsit de orice pericol într-o școală și un mediu în care toți elevii își pot desfășura o activitate normală. Ce reprezintă în realitate acest proiect?

În numele anti-intimidării, programul „Școala în siguranță” îi încurajează pe băieții, care cred în mintea lor că sunt fete, să se îmbrace și să se poarte ca o fată, ba chiar să folosească și toaleta fetelor, și au ca motto: „ Sexul nu înseamnă uniforma”.

Inițial acest proiect s-a vrut a fi un plan prin care niciun copil să nu mai fie intimidat sau agresat la școală, însă se pare că acest program a început sa fie folosit în promovarea și încurajarea teoriei sexului.

Programul „Școala în siguranță” promovează web site-ul Minus 18, site înființat de către Guvernul statului Victoria și care sfătuiește fetele cum să-și lege sânii pentru a nu le mai creste.

Programul „Școala în siguranță” a fost semnat de către 500 de școli australiene care îi încurajează pe cei 330.000 de elevi să folosească site-urile respective.

Cu câteva săptămâni în urmă, directorul liceului „Newtown Performing Arts” din Sydney, le-a permis băieților care… se simt fete, să vină la școală îmbrăcați în uniformă de fată. De asemenea, conducerea școlii le-a spus băieților care se simt fete că pot folosi toaleta acestora.

Care sunt consecințele legale ale acestui proiect?

Wendy Francis, purtătoarea de cuvânt a organizației Australian Christian Lobby (ACL), a precizat pe site-ul organizației că Guvernul a cheltuit

$8 000.000 pentru acest program care, în timp, va fi o bomba cu efect întârziat, deoarece mulți dintre copiii și tinerii încurajați să-și schimbe sexul acum, vor da statul în judecata în viitor pentru suferințele psihice suferite. Francis a mai spus că ACL cere Parlamentului Federal și celor locale să revizuiască programul „Școala în siguranță” și să interzică promovarea oricărui material care ar putea provoca suferințe fizice și psihice, menționează aceeași sursă.

Care a fost reacția autorităților?

Președintele Parlamentului din Queensland a refuzat aprobarea unei petiții electronice prin care se cerea promovarea prin programul „Școala în siguranță” a site-ului Minus 18, deoarece limbajul folosit era trivial.

Wendy Francis de la ACL a declarat pe site-ul organizației că acest program „îi încurajează pe copii cum să treacă de filtrele de protecție de pe internet pentru a putea folosi site-urile destinate adulților. A fost un șoc să aflu că susținătorii acestui program le-au spus părinților că nu este nimic indecent și deplasat în acest proiect, că Parlamentul din Queensland a refuzat promulgarea legii pe motiv că are idei diferite de ale lor”. De asemenea, Lyle Shelton, directorul ACL, a spus că de când s-a schimbat definiția căsătoriei în țări ca Irlanda și Canada, programele ca „Școala în siguranță” au devenit obligatorii”.

Guvernul din Alberta (Canada) a dat publicității un ghid prin care cere înființarea unor școli doar pentru  homosexuali, trans-sexuali etc. În plus, ghidul respectiv le permite copiilor să-și aleagă propriul prenume care-i reprezintă, și personalul școlii este obligat să le respecte decizia.

În urmă cu câteva săptămâni, Primul Ministru Malcolm Turnbull a cerut revizuirea programului „Școala în siguranță”. Să ne rugăm Domnului ca cei care vor analiza acest proiect să aibă înțelepciunea de a hotărî anularea lui.

În 1 Petru 5:8 putem citi: „ Fiți treji și vegheați pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită”. Potrivnicul nostru caută acum să distrugă copilașii și tânăra generație.

Iubiți frați și iubite surori, să ne rugăm neîncetat pentru copiii și nepoții noștri ca Bunul Dumnezeu să-i protejeze de cel rău și să le dea înțelepciune să deosebească binele de rău.

Să ne rugăm neîncetat, așa cum ne spune Cuvântul Domnului în 1 Tesaloniceni 5:17, pentru ca Domnul să-i salveze pe cei mici.

Pagubele unui temperament rău

Temperamentul rău a fost numit „defectul celor vârtoşi”. Femeia care nu joacă la jocuri de noroc, nici nu frecventează locuri de distracţii lumeşti, poate totuşi să dea dovadă de un temperament îndărătnic şi să-şi tiranizeze familia cu limba ei veninoasă. Un om care luptă pentru credinţa dată sfinţilor poate fi aşa de impasibil, că familia sufere pre puţin sau deloc prin lipsa lui.

Obiceiul rafinat de-a da vina pe diavol pentru starea dintr-o biserică este prea bătător la ochi, pentru a nu trezi suspiciuni. Nu subestimăm iscusinţa diavolului în a cauza probleme, nici nu credem că şi-a îmblânzit atitudinea faţă de urmasşii lui Hristos. Dar puterea lui este limitată în mod concret. Este îndoielnic că el are vre-o putere reală dacă noi nu i-o dăm. Diavolul nu are nici o putere asupra sufletului smerit şi ascultător. Nu poate face rău numai atunci când noi, umblând pe căi nespirituale şi necreştineşti, îi dăm voie să intervină în viaţa noastră.

Păcatele de temperament sunt la fel de dăunătoare cauzei creştine ca şi acţiunile făţişe de ticăloşie. Ca să nu existe riscul unei interpretări greşite, voi enumera câteva dintre ele: sensibilitatea, iritabilitatea, bădărănia, vânarea greşelilor altora, supărarea, nervozitatea, ranchiuna, cruzimea şi altele. Acestea ucid duhul bisericii şi încetinesc orice progres pe care l-ar putea avea în lucrare.

Se pare că una din necesităţile spirituale, este eliberarea de păcatele lăuntrice. Sfinţii nesfinţi sunt tragedia creştinismului. Temperamentele nesfinte printre cei care mărturisesc a fi creincioşi constituie o plagă, o ciumă. Starea joasă a religiei din zilele noastre se datorează în bună parte lipsei de încredere a oamenilor în cei care mărturisesc că sunt credincioşi.

Este timpul ca noi creştinii, să încetăm să ne mai scuzăm atitudinile necreştineşti şi să recunoaştem deschis eşecul nostru de a trăi aşa cum trebuie. Există un remediu pentru răul lăuntric? Există în Hristos o putere care ne poate face în stare, chiar şi pe cei mai răi dintre noi, să trăim vieţi curate şi pline de dragoste. Trebuie doar să o căutăm şi să ne-o însuşim prin credinţă. Dumnezeu nu ne va dezamăgi.

SPERANTA-APRILIE 2016

SPERANTA – REVISTA FEMEILOR CRESTITE, ED.

CRISTOS A INVIAT

Alexandru Vlahuță

Au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet,
Și-un dușman au văzut în Fiul
Dulgherului din Nazaret!

El n-a venit să răzvrătească,
Nu vrea pieirea nimănui.
Desculț, pe jos, colindă lumea
Și mulți hulesc în urma Lui.

Și mulți cu pietre Îl alungă
Și râd de el ca de-un smintit.
Isus zâmbește tuturora,
Atotputernic și smerit!

El orbilor le dă lumină,
Și muților le dă cuvânt,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți îi scoală din mormânt.

Și tuturor, deopotrivă
Împarte darul Lui ceresc,
Și celor care cred într-Însul,
Și celor ce-L batjocoresc.

Urască-L cei fără de lege,
Ce-I pasă Lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
Și înfrățirea tuturor.

Din toată lumea, asupriții
În jurul Lui s-au grămădit,
Și-n vijeliile de patimi
La glasul Lui au amuțit:

„Fiți blânzi cu cei ce vă insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiți pe cei ce-n contra voastră
Cu vrăjmășie se pornesc”…

Cât bine, câtă fericire,
Și câtă dragoste-ai adus!
Și oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari Te-au pus.

Au râs și Te-au scuipat în față,
Din spini cunună Ți-au făcut,
Și în deșarta lor trufie
Stăpâni deasupra-Ți s-au crezut…

Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-I acoperiți,
Chemați sutașii cei mai ageri,
Și străji de noapte rânduiți…

S-au veselit necredincioșii
C-au pus luminii stăvilar,
Dar ea s-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar.

Și valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
Și pace-n neamul omenesc.

Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
Și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastră-ngenunchere
Sculați… Cristos a Înviat!